Tünde Tomos

„Eu nu sunt omul vorbelor, eu nu vreau să mă laud prin cuvinte. Vreau să vină alții, să vadă, iar dacă le place, să zică, să scrie, să premieze.” 

Pe scenografa Tünde Tomos o caracterizează modestia și puterea de lucru. Își găsește resursele în pasiunea pe care o are pentru „ființele” din cârpă, lemn sau burete care îi ies din mână. 

Tünde Tomos activează în domeniul teatrului de animație din România de 18 ani, iar de 9 ani, ca scenografă colaboratoare în mai multe instituții de cultură din țară. 

Din 2007 este angajată a Teatrului pentru copii „Arlechino” Brașov, pe postul de sculptor de păpuși. Aici are posibilitatea să lucreze alături de scenografi precum Eustațiu Gregorian, Ildikó Lukácsy, Eugenia Tărășescu-Jianu etc. Debutul ei ca scenografă are loc abia peste un deceniu de pregătire - în anul 2016 semnează scenografia spectacolului Alba ca Zăpada, în regia lui Gheorghe Balint, la Teatrul „Bacovia” Bacău, secția teatru de păpuși. Tünde Tomos spune că aceasta este povestea care „probabil o va bântui toată viața”, deoarece deja a participat la producția unui număr de cinci spectacole cu acest titlu. Aspectul acesta demonstrează pe de o parte, caracterul repetitiv al programelor de spectacole a teatrelor de păpuși din țară și, pe de altă parte, creativitatea crescută și puterea ei de muncă. Cinci producții pe o durată aproximativă de zece ani de activitate înseamnă că, în medie, i s-au solicitat noi concepte de decor și schițe de păpuși pentru personajele din povestea Albă ca Zăpada o dată la doi ani. 

De la debut și până astăzi, Tünde Tomos lucrează cu o viteza uluitoare, ajungând deja la un număr de 49 de producții la care a semnat scenografia, pe o durată de 9 ani. Pe lângă acestea, se adaugă și producțiile la care a contribuit la partea de pictură, sculptură sau butaforie. Adică, în medie a creat câte 5 spectacole de teatru pe an. Altfel spus, o dată la două luni a creat conceptul, schițele, a coordonat activitatea atelierelor și a construit o mare parte din elementele necesare la scenă – deoarece este genul de artistă prin mâinile căreia trece fiecare păpușă, fiecare costum și fiecare obiect de decor. 

Tünde Tomos provine dintr-o familie de oameni simpli. Părinții ei, lucrători în fabrică – mama, ca desenator tehnic, iar tata, ca electrician, i-au susținut pe cei doi copii ai lor să urmeze studii universitare. 

Ea a absolvit în anul 1999 Liceul „Zajzoni Rab István”, Săcele, Brașov. În anii copilăriei, pasiunea ei pentru artă era ceva pasager – „când apărea, când dispărea”. Abia în clasa a XI-a de liceu s-a instalat dorința de a dezvolta o carieră artistică. Din acel moment, direcția i-a fost clară – își dorea să parcurgă toate etapele pentru a deveni artistă vizuală.

La fel ca și Kovács Ildikó a urmat cursurile Școlii Populare de Artă Plastică din Brașov, secția pictură, pentru o perioadă de 3 ani. La absolvirea liceului a dat admiterea la Universitatea de Artă și Design din Cluj-Napoca, secția pictură, dar din păcate nu a fost acceptată. Cu toate acestea, nu a renunțat și a revenit la examenul de admitere în anul următor. De data aceasta a fost admisă. A absolvit în promoția anului 2004. Mai târziu, tot la Universitatea de Artă și Design din Cluj-Napoca, își face studiile de masterat în arte plastice, promoția 2006.

După absolvirea studiilor universitare, se întoarce în orașul natal căsătorită și cu doi copii. Aici intră în contact cu teatrul de animație, despre care, pe atunci, nu știa mai nimic. Se alătură atelierului de producție al Teatrului „Arlechino” din Brașov și până astăzi crede că „nu există nimic mai frumos decât o meserie sigură, într-o instituție de stat unde poți crea ceea ce îți place. Ca artist, ce îți poți dori mai mult?”¹. Înainte de acest moment lucrase la mai multe cărți de ilustrație pentru copii și a observat că teatrul de animație este similar, cu excepția tranziției de la structura 2D la cea 3D. Pasiunea pentru teatrul de păpuși a pus stăpânire pe ea foarte ușor, dar i-au trebuit 10 ani de experiență autodidactă de aprofundare, pentru a se simți o scenografă completă. 

Tomos Tünde este genul de artistă către care regizorii, regizoarele și instituțiile revin după o primă colaborare. Ea consideră că succesul unui spectacol depinde de implicarea în egală măsură a trei categorii de creatori: regizori – scenografi – actori; crede că dacă acest echilibru există, atunci „spectacolul stă în picioare”. A colaborat în repetate rânduri cu regizori și regizoare atât de etnie română, cât și maghiară. Top trei producții preferate la care a lucrat sunt: Păcală (regia Ciprian Huțanu), Scufița Roșie (regia Gheorghe Balint) și Bucătăria Familiei Balaur (regia Delia Gavlițchi).

În cei doar 10 ani de activitate artistică ca și scenografă, a colaborat cu 17 teatre „mici” și „mari” din mediul privat și independent din toată țara. La Teatrul de păpuși Brăila semnează scenografia unui număr de 17 producții dintre care amintesc: Cartea junglei (regia Béres László), Mica sirenă și Albă ca Zăpada (regia Georgeta Lozincă), Spărgătorul de nuci și Peripețiile d-lui Goe (regia Gheorghe Balint), Pinocchio și Motanul Încălțat (regia Valentin Dobrescu). Se oprește un pic și în capitală, la Teatrul de animație „Țăndărică”, unde realizează universul vizual pentru spectacolele Gulliver (regia Attila Vizauer) și Oul sau găina (regia Ioan Brancu). Pe litoral, la Teatrul pt copii și tineret „Căluțul de mare” Constanța, realizează alte trei producții - Pinocchio și Micul Prinț (regia Ciprian Huțanu), Povestea degețelului poznaș (regia Gheorghe Balint). În Oltenia, se oprește la Teatrul „Colibri” din Craiova pentru trei colaborări: Aladin (regia Zeno Apostolache Kiss), Elefănțelul curios (regia Gheorghe Balint) și Pic (regia Delia Gavlițchi). În Transilvania, colaborează la Cluj-Napoca cu Teatrul de Păpuși „Puck”, unde realizează spectacolul secției maghiare Soricelul fără frică (regia Jenő Urmanczi) și cu Teatrul independent MiniREACTOR, unde ia parte la demersul de dezvoltare a dramaturgiei contemporane pentru copii, prin participarea la producțiile Bucătăria Familiei Balaur, Despre stele, Tărâmul de mijloc, O gheară de ajutor și Olguța și un bunic de milioane (regia Delia Gavlițchi) și Copilul care nu știa de ce merge la școală (regia Selma Dragoș). La Târgu Mureș, colaborează atât cu Teatrul „Ariel” - Albă ca zăpada și cei șapte pitici și Hansel și Gretel (regia Georgeta Lozincă), cât și cu Teatrul Național Tg. Mureș, Compania „Liviu Rebreanu” - Pisici, oameni și alte animale (regia Zeno Apostolache-Kiss). La Teatrul „Szigligeti”, trupa Lilliput din Oradea semnează scenografia spectacolelor Ludas Matyi (regia Lélek Sándor Tibor), Verselő verserdő (regia Oláh Anikó) și Nyolckor a bárkán (regia Lélek Sándor Tibor). La Teatrul „Al. Davila” din Pitești realizează păpușile și decorul pentru Motanul încălțat  (regia Gheorghe Balint), iar acasă, la Brașov, colaborează cu ambele teatre de stat din oraș. La Teatrul  „Arlechino” semnează scenografia pentru Don Quijote, Neghiniță și Robin Hood (regia Ciprian Huțanu), iar la Teatrul Sică Alexandrescu, Amantul (regia Alexandru Rusu) și Regele mincinoșilor (regia Gheorghe Balint). În Moldova, colaborează cu Teatrul „Mihai Eminescu” din Botoșani la spectacolul LMA (regia Delia Gavlițchi) și cu Facultatea de teatru din cadrul Universității Naționale de Artă „George Enescu”, Iași unde realizează scenografia spectacolului Majordomul (regia Ciprian Huțanu) care anul acesta a fost nominalizat la premiile UNITER pentru cel mai bun spectacol de teatru de animație / teatru pentru copii. 

Tomos Tünde face parte din tipologia femeii singure, muncitoare și introvertite. Este o mamă singură a trei copii, iar din cauza poziționării sale în periferia scenei culturale – o femeie de etnie maghiară, care își desfășoară activitatea în provincie în sfera teatrului pentru copii/animație riscă să treacă neobservată atât de critica de specialitate, cât și de publicul larg.

Note de subsol

1.  Interviu realizat cu ocazia documentării pentru expoziția creatoarelor din teatru de păpuși fem100